Julien BRATU - Director General BRACO FORUM SRL Motto: Suntem ceea ce gandim
1. CINE SUNTEM ?
Angajat total, de mai multi ani, pe terenul spinos al consultantei in managementul calitatii, adeseori m-am intrebat: "De ce oamenii trebuie sa faca eforturi considerabile pentru ca lucrurile sa iasa bine? De ce Ordinea, Binele, Frumosul si Calitatea se obtin cu greu, in timp ce Dezordinea, Raul, Uratul si Non-calitatea se instaleaza atat de usor in viata noastra? De ce trebuie sa depun atat efort pentru a convinge managerii din intreprinderile romanesti, guvernantii, oamenii politici, ca trebuie sa considere CALITATEA o prioritate esentiala a activitatii lor, daca vor cu adevarat sa conduca spre progres?"
Pot sa spun ca in ultima vreme am ajuns la unele raspunsuri. Unul dintre ele consider ca se afla in noi, in ceea ce ne defineste pe noi. Felul nostru de a fi, de a actiona si implicit de a gandi ca indivizi, poarta si amprenta de reprezentanti ai personalitatii colective de "roman", cu trasaturi definitorii si specifice, dar si a unei lungi galerii de stramosi, a unei istorii.
Asadar cine suntem noi?
Suntem ceea ce gandim si gandim dupa cum suntem
sau
Omul este asa dupa cum gandeste in inima lui. (Biblia)
sau
Suntem ceea ce suntem ca rezultat a tot ceea ce am gandit. (Buddha)
pentru ca
Daca semeni un gand culegi o fapta,
Daca semeni o fapta culegi un obicei,
Daca semeni un obicei culegi un caracter,
Daca semeni un caracter culegi un destin.
(Proverb din China)
Gand Fapta Obicei Caracter Destin
TIMP
ceea ce ne conduce la urmatoarele consecinte:
- obiceiurile formate in timp genereaza caractere si
- controlandu-ne gandurile, ne putem modela destinul.
Dar comportamentul prezent al fiecaruia dintre noi este determinat de doua elemente primare:
- predispozitia genetica - aptitudinile, inzestrarea mostenita de la inaintasii nostri;
- influentele mediului inconjurator din timpul vietii - cand acestea iau o forma organizata se cheama educatie, instruire.
Asadar daca vrem sa stim CE si CUM sa facem pentru a fi mai buni si pentru a avea succes individual sau ca natie, trebuie mai intai sa ne autocunoastem, sa stim CINE SUNTEM. Iar pentru aceasta este important sa stim DE UNDE VENIM, adica sa intelegem viata traita de stramosii nostri, al caror produs suntem. In acest fel, intelegand de ce suntem asa cum suntem, vom sti cum sa actionam prin instruire si antrenamente formative, pentru a ne adapta mentalitatile la imperativele mediului inconjurator si astfel sa ne construim succesul.
2. DE UNDE VENIM?
Daca studiem istoria romanilor putem constata ca din cei aproape 2000 de ani de existenta doar 200 de ani s-au autoguvernat, determinandu-si astfel singuri destinul: o suta de ani, cu intreruperi, in perioada Evului Mediu, din care jumatate aproape sunt in vremea lui Stefan cel Mare, si aproape o suta de ani continuu in ultimul secol, de la formarea statului unitar roman (1918), pana in prezent.
In rest aproape 90% din timp, romanii au fost "sub vremuri", invinsi, determinati de straini si aserviti intereselor altora. De asemenea, datorita pozitiei de "la rascruce de vanturi" a tinuturilor romanesti, intre Est si Vest, datorita puhoaielor migratoare si a vecinilor razboinici ce au maturat neincetat aceste meleaguri nu s-au putut lega usor dezvoltari durabile social-politice. |arile romane au aparut abia in sec.XIV, dupa un mileniu de la retragerea aureliana si s-au agregat ca stat unitar dupa inca 600 de ani.
In consecinta, pentru ca obiceiurile formate in timp genereaza caractere, nu am putea spune ca poporul roman are o psihologie de invingator (in sensul de a fi cuceritor, ofensiv). Obiectivul fundamental al romanilor de-a lungul timpului a fost unul defensiv: de a rezista, de a supravietui, de a pastra neamul si pamantul.
3. TRASATURI SI MENTALITA|I PREZENTE
Poate una din cele mai cunoscute dar si nefaste mentalitati, de care ne izbim la tot pasul este cea a lui "merge si asa", un veritabil "virus al culturii calitatii". Semnificatia sa este opusa exigentei, conformitatii cu standardele de calitate, de valoare.
Obiectivul de "a supravietui, de a rezista" nu este suficient pentru a fi competitiv, in timp a condus la atitudinea multumirii cu putin, cu saracia: "merge si asa", "nu trebuie sa fie neaparat bine, macar sa fie ceva acolo, sa mearga cat o merge". Este opusul calitatii si fiabilitatii, este sinonim cu "carpaceala".
De asemenea, lipsa stilului de a conduce prin obiective fixate pe termen lung si a ambitiei perseverente de a le realiza provin din nevoile de a apara ziua de azi in fata schimbarilor neprevazute ale mediului. De exemplu: "nu aduce anul ce aduce ceasul", "'om trai si 'om vedea". Aceeasi obarsie o au si fatalismul si toleranta exagerata fata de dezordini, neajunsuri si situatii nefavorabile, umorul specific romanesc "a face haz de necaz" ca o reactie de detensionare in fata stressului si a frustratiilor.
Neincrederea in legi, reguli, standarde si spiritul neconformist, exprimate prin reactia imediata a romanilor in fata regulilor de a gasi mai degraba solutii ocolitoare, de evitare, decat de a gandi cum sa faca sa le respecte, ne apar explicabile cand realizam ca in istorie legile si regulile in majoritatea timpului nu le-au reprezentat si lor interesele, ci au fost facute doar pentru a-i oprima si a sprijini stapanirile straine sau romane aservite celor straine.
Si tot multele veacuri de stapaniri adverse, in care s-a aplicat pe generatii de romani principiul "dezbina si stapaneste" pentru a putea ei conduce mai usor alaturi de instabilitatea permanenta a mediului inconjurator, au condus la rezultatele pe care le vedem astazi, si anume la spiritul galcevitor, orgolios si critic, la cooperarea scazuta si la slaba coeziune sociala si in general la o intarziere a maturizarii constiintei civice si politice.
4. PLUSURI SI MINUSURI
Trasaturile de caracter ale persoanelor fizice sau colective pot fi privite ca defecte sau calitati in functie de beneficiul pe care il pot aduce acestea persoanelor, in relatiile lor cu mediul.
Mediul economic, social si politic in care evolueaza romanii in prezent este intens concurential: competitie intre natiuni, intre firme, intre oameni pe piata fortei de munca.
Managementul calitatii ne invata cum sa devenim mai performanti, mai profitabili pe termen lung, mai competitivi.
Calitatea in esenta inseamna victorie in lupta cu a treia lege a termodinamicii, victoria asupra entropiei, asupra tendintei naturale spre dezordine. Din acest motiv trebuie sa facem efort pentru a obtine lucruri de calitate.
Pentru a fi bun pe piata, trebuie sa fii bun in managementul calitatii si pentru aceasta trebuie sa ai o psihologie de invingator.
A obtine calitate presupune exigenta, capacitate de efort, creativitate si ingeniozitate, forta in angajament si fermitate, cooperare si spirit de echipa, tenacitate si perseverenta pentru a duce lucrurile pana la capat.
Unde ne situam noi romanii, fata de aceste cerinte ale psihologiei calitatii? Suntem rezistenti, induratori, capabili de efort si putem fi deosebit de harnici.
Nu de mult, in conditii grele de viata, am realizat 14 miliarde USD in mai putin de 10 ani. Este o performanta.
Suntem creativi si ingeniosi, invatati sa ocolim obstacolele; avem o buna calitate a conceptiei. Rezultatele olimpicilor nostri in matematici, valoarea softistilor si artistilor nostri sunt argumente.
Suntem mai combativi si performanti, daca suntem luati individual decat cand suntem impreuna. Romania este una din tarile cu cele mai multe medalii de campioni olimpici la numarul de locuitori. Suntem mai cunoscuti in lume prin sportivii nostri, decat prin oamenii politici.
In ceea ce priveste exigenta, consecventa, cooperarea si perseverenta mai avem de lucru. In special, cu spiritul de echipa si cu managementul.
Se poate constata ca in Romania nivelul mediu de management (managerii de firme) este superior nivelului de varf, politicienii care ne reprezinta.
Insa din nefericire, acestia din urma ne determina tuturor viitorul.
Suntem buni soldati, dar generalii nu ne sunt pe masura!
5. INCOTRO MERGEM?
Cred ca in ce ne priveste, noi romanii aflati in tranzitie, suntem la o rascruce de drumuri:
- ramanem cum suntem
sau
- ne schimbam spre a ne adapta mai bine cerintelor vremii?
Cred ca prima cale, daca o abordam, ne va duce din nou "sub vremuri", ca odinioara, spre colonialism sau mai rau spre sclavagism economic; intr-un stadiu final putem ajunge cel mult "mana de lucru".
A doua cale ne conduce spre integrarea cu valorile occidentului. Abordarea aceasta presupune efort de schimbare, de lucru in noi insine si trebuie sa incepem prin a ne schimba gandirea.
Sa invatam cuvintele care ne fac sa devenim invingatori! Sa ne schimbam mentalitatile perdante!
Daca vrem sa fim liberi, trebuie sa devenim lideri! Iar pentru aceasta, avem de facut doua lucruri:
sa invatam cum sa fim lideri
si
sa invatam cum sa ne alegem liderii;
sa invatam cum sa-i alegem pe cei mai buni dintre noi pentru a ne conduce.
In lume sunt tehnologii de dezvoltare personala, sunt criterii stiintifice de alegere, pe care le putem insusi si noi. Daca vom reusi ca aceste lectii sa ne intre in obiceiuri, atunci aceasta tara, generos daruita, va ajunge sa fie mai bine administrata si noi vom reusi sa fim mai bogati.
Rolul specialistilor in calitate si management, al consultantilor si instructorilor, ne apare astfel mai mult decat important, este vital pentru a reusi progresul in bine, pe aceasta a doua cale.
Bucuresti, Noiembrie 1999
Toate drepturile rezervate copyright 2006 BRACO FORUM SRL site realizat de UltraMedia
Fapta 
